Cap 08-2007  Comentarii asupra modului de amplasare a spliturilor

 

Dr.-Ing. Teodor TERETEAN

 

Pe zi ce trece ne convingem de modificările climatice de la noi din ţară.

Īn cele ce urmează vom face unele comentarii privind modul īn care trebuie sa amplasam aparatele de răcire a aerului īn īncăperile apartamentului nostru.

 

De ce trebuie să răcorim apartamentul

Zilele din a doua jumătate a lunii iulie 2007 ne-au convins, dacă mai era nevoie, de faptul că ne aflam īn pragul unor schimbări climatice care ne vor influenţa din ce īn ce mai mult existenţa.

Revine mereu īntrebarea referitoare la necesitatea achiziţionării şi utilizării, īn cadrul locuinţelor noastre a echipamentelor de aer condiţionat.

Sunt sau nu aceste aparate o necesitate ?

Dacă am face o incursiune, atāt īn construcţiile orăşeneşti, dar şi īn cele din exteriorul oraşelor, construite de străbunicii şi bunicii noştri vom constata cu surprindere cel puţin două caracteristici constructive cu referire la īntrebarea de mai īnainte.

Astfel:

-         (1) Pereţii exteriori ai caselor erau realizaţi din cărămidă plină, cu densitate mare (aveau masă), bine arsă, şi cu o grosime corespunzătoare (1 cărămidă şi jumătate sau, chiar, două cărămizi);

-         (2) Īnălţimea īncăperilor de atunci (īntre 3,20 şi 3,50 m) era mult mai generoasă decāt īnălţimea īncăperilor contemporane nouă.

Prima caracteristică oferea īntregii construcţii aşa-numita masivitate termică, asigurāndu-ne īn acest fel că variaţiile climatice exterioare (căldură excesivă sau frig geros) aveau o influenţă relativ limitată asupra climei interioare (microclimatului).

Dacă afară era foarte cald penetrarea acestei călduri īn interior era īntārziată şi diminuată de grosimea şi consistenţa materialului de construire a zidurilor; casele erau răcoroase.

O situaţie similară se producea şi iarna cānd zidurile groase ofereau o bună izolare termică, focurile din sobe permiţānd păstrarea unor temperaturi acceptabile pānă dimineaţa, cānd se făcea focul următor.

 A două caracteristica se traducea printr-un volum mai mare de īncăpere oferit ocupanţilor.

De asemenea, īnălţimea mai generoasă, permitea acumularea poluanţilor (vaporii de apa, căldura de la ocupanţi etc.) īn partea superioara a īncăperilor.

Prin contrast, īncăperile de azi au pereţi cu o masivitate termică mai redusă şi īnălţimile mai mici, factori care necesită reconsiderarea modului de tratare a volumelor de aer interioare: trebuie să ventilam mai des īncăperile şi trebuie să evitam (supra)īncălzirea lor, vara, răcindu-le cu aparate.

 

Unele soluţii constructive

Cheltuielile generate de folosirea aparatelor de aer condiţionat pot fi substanţial reduse prin luarea unor măsuri de ordin constructiv, acolo unde acest lucru este posibil.

Pereţii exteriori pot fi izolaţi termic suplimentar prin aplicarea unor materiale şi soluţii tehnice corespunzătoare (plăci de polistiren expandat, plăci de vata minerală de densitate ridicată etc.) la exteriorul acestora.

Se reduce īn acest fel coeficientul global de transfer termic al peretelui [spre exemplu de la 1,5-1,7 W/(mp*K) pānă la 0,5-0,7 W/(mp*K)], situaţie favorabila atāt vara cāt şi iarna, cānd scade consumul de combustibil.

Acoperişul-pod sau acoperişul-terasă pot fi izolate termic, īnsă modalităţile diferă.

Īn primul caz se introduc plăci izolatoare īn pod, şi se aşează pe toata suprafaţa tavanelor grosimi corespunzătoare de materiale termoizolatoare (de ex. plăci de vată minerală de densitate ridicată de 50-80 mm grosime etc.).

Īn al doilea caz, īn interiorul īncăperilor de la ultimul etaj (al blocului) se va crea un tavan fals, care va susţine acelaşi tip de termoizolaţie, păstrāndu-se şi un strat de aer izolator (30-50 mm) īntre aceste materiale şi placa de beton armat a acoperişului-terasă.

Ferestrele normale (duble sau cuplate) existente ale īncăperilor se pot īnlocui cu ferestre cu geamuri tip termopan.

Balcoanele şi loggiile, acolo unde este posibil şi legea o permite, pot fi īnchise cu ferestre prevăzute cu geamuri termopan, creāndu-se un spaţiu tampon (mai ales vara) īntre exterior şi interiorul īncăperii propriu-zise.

Pardoselile īncăperilor de la parter sau de deasupra gangurilor se pot de asemenea izola termic prin aplicarea unor materiale termoizolatoare, dintre cele descrise mai īnainte, prin exteriorul plăcii de beton.

Seria de măsuri constructive este cu atāt mai importantă cu cāt verile care urmează ne vor supune la diferenţe de temperatura īntre exterior şi interior crescute cu pānă la 80% faţa de cele cu care am fost obişnuiţi īn trecutul apropiat.

Īn acest fel, debitul de căldură pe care va trebui să-l extragem dintr-o īncăpere (egal cu puterea frigorifică a aparatului de aer condiţionat, exprimat īn BTU/h sau īn kW) ar putea fi micşorat sau măcar ţinut la nivelul anilor anteriori.

 

Cum amplasam aparatele de aer condiţionat („spliturile”)

Īn cele ce urmează se presupune că „spliturile” procurate au fost alese cu puteri termice acoperitoare pentru incintele īn care se vor monta.

Modul de amplasare a acestor aparate este esenţial īn obţinerea unor parametri de confort ridicaţi ca urmare a păstrării īn timpul verii a unor temperaturi acceptabile şi, nu īn ultimul rānd, a evitării curenţilor de aer.

 

Pentru claritatea expunerii īn Fig 1 se prezintă cazul unui apartament etalon, dintr-un bloc existent de P+4 nivele, cu trei camere (dormitorul D1, dormitorul D2 şi livingul L), cu o bucătărie B, baia cu grupul sanitar principal b1, grupul sanitar suplimentar WC şi holul principal H.

Se observă ca apartamentul are şi una loggia Log plus două balcoane bc1 şi, respectiv, bc2.

Printre primele măsurile constructive luate au fost:

-         (1) Īnlocuirea geamurilor normale cu geamuri termopan,

-         (2) Aplicarea atāt celor două balcoane cāt şi loggiei a unor ferestre noi cu geamuri termopan,

-         (3) Īnlocuirea uşii principale (săgeata portocalie) cu o uşă metalică, prevăzută cu garnituri de cauciuc, pentru o etanşare corectă (evitarea pătrunderii sistematice de pe casa scării a curenţilor de aer paraziţi).

Datorită gradului īmbunătăţit de izolare termică a ferestrelor şi a evitării unei ventilări naturale incorecte au putut fi procurate aparate de aer condiţionat cu puteri minime [2 buc de 9000 BTU/h (2,64 kWfrig) pentru dormitoare şi un aparat de 9500 BTU/h (2,82 kWfrig) pentru living].

Īntrucāt puterile frigorifice menţionate sunt garantate de producător pentru temparatura exterioară de +35 oC (condiţia EUROVENT) īn cazul temperaturilor exterioare de cca. +40 oC s-au măsurat scăderi ale puterilor frigorifice astfel: cu 10% puterea totală, cu 7% cea sensibilă (partea de putere frigorifică utilizată pentru scăderea  temperaturii) şi cu 16% cea latentă (partea de putere frigorifică utilizată pentru extragerea umezelii suplimentare din aer).

Amplasarea aparatelor s-a făcut ţinānd seama de unele considerente general valabile, astfel:

(1) Aparatele din dormitoare (A2 şi A3) suflă aerul răcit paralel cu ferestrele, evitāndu-se la īnceputul jetului de aer răcit contactul cu zona ocupată de paturi,

(2) Aparatul din living (A1) suflă aerul răcit astfel īncāt, īn partea finală a jetului de aer (cca. 4,5 m distanţă), acesta să poată ieşi prin uşa de legătură cu holul H, pentru a ameliora condiţiile de temperatură de aici.

Măsurători de temperatura şi umiditate efectuate īntr-o zi cu +40 oC temperatura exterioară, pentru echipamentul A1, au arătat următoarele valori:

-       la ieşirea din aparatul de aer condiţionat: temperatura de suflare +17,4 oC, umiditatea relativă 52%,

-       īn mijlocul īncăperii L, īn afara jetului de aer notat cu 1: temperatura aerului la 1,50 m de pardoseala +26,7 oC, umiditatea relativă 41,4%,

-       pe holul H, īn zona jetului notată cu 2: temperatura aerului la 1,50 m de pardoseala +27,2 oC, umiditatea relativă 41,8%,

-       īn bucătăria B (nu s-a gătit dar există un frigider), īn zona notată cu 3: temperatura aerului la 1,50 m de pardoseala +27,8 oC, umiditatea relativă 43%,

-       īn dormitoarele D1 şi D2 aceleaşi condiţii ca īn livingul L.

 

Īn loc de concluzii

-              Fiecare īncăpere principală a unui apartament trebuie dotată cu cāte un aparat de aer condiţionat, dacă se doreşte obţinerea unor temperaturi acceptabile īn aceste zone (nu se pun splituri īn camerele copiilor mici şi nici īn bucătării),

-              Cu un aparat montat īntr-o īncăpere se pot ameliora temperaturile īntr-un hol cu condiţia ca jetul de aer sa poată „ieşi” pe uşă (atenţie la trecerea repetată prin jetul de aer răcit),

-              Nu se pot răci camerele unui apartament cu un split montat pe hol (se supra-răceşte holul, īncăperile rămānānd īncălzite).

Vom reveni !

Articol publicat īn Revista UTIL, Anul VI, nr. 8 / 2007