Cap 10-2006   AERUL CONDIŢIONAT ŞI SĂNĂTATEA NOASTRĂ (partea 2-a)

Dr.-Ing. Teodor TERETEAN

În numărul precedent al revistei noastre am început să ne punem întrebarea dacă nu cumva aerul condiţionat este …nesănătos.

Confortul, ca şi starea noastră de sănătate, sunt caracteristici strict individualizat.

Ceea ce determină această stare de lucruri este, atât natura umană, cât şi diferenţele biologice dintre indivizi.

Sigur, ne asemănăm între noi, dar în aceeaşi măsură ne şi diferenţiem.

Nu există o reţetă unică pentru confort, care să convină, în aceeaşi măsură, simultan, tuturor.

Dar, putem crea un set de reguli după care putem grupa oamenii care au comportamente similare faţă de mediul imediat înconjurător, în privinţa acelei stări de bine (le bien-être al francezului), care este de fapt confortul nostru fizic şi, de ce nu, prin extensie psihic.

Să ne reamintim că obiectivul oricărei instalaţii de aer condiţionat este acela de a asista, cu anumite menajamente, corpul uman în asigurarea rapidităţii cu care se face eliminarea excesului de căldură, generat de metabolism.

În cele ce urmează, prin instalaţie de aer condiţionat trebuie să înţelegem, nu numai …un simplu split, ci şi instalaţiile mai dezvoltate, din care noi vedem, într-o încăpere, doar …gurile (dispozitivele) de introducere a aerului tratat (condiţionat) sau de evacuare a celui viciat.

Să trecem în revistă câţiva dintre factorii care ar putea transforma funcţionarea instalaţiei de aer condiţionat din sănătoasă în …contrariul ei.

 

Temperatura interioară

Instalaţia de aer condiţionat stabileşte în încăpere temperatura pe care o fixaţi Dumneavoastră la termostat (fie că acesta este de perete, fie că este o telecomandă).

Acesta este de fapt parametrul cel mai important, care influenţează confortul unei încăperi şi deci al ocupanţilor.

Astfel, pentru persoane lucrând sedentar, îmbrăcate corespunzător anotimpului, temperaturile interioare de confort, iarna, variază intre +20 0C şi +24 0C, cu umidităţi relative in intervalul 30 - 70%, iar vara, variază intre +23 0C si +26.5 0C, cu umidităţi relative in intervalul 25 - 70%.

Aceasta este regula generală, sănătoasă.

Este bine ca fiecare dintre Dumneavoastră să-şi găsească, prin fixarea la termostat, a celei mai potrivite temperaturi care urmează a fi realizată de instalaţia de climatizare.

În cazul în care, în aceeaşi încăpere, sunt ocupanţi cu caracteristici metabolice diferite, este important să se aleagă acea temperatura care să convină tuturor, nici prea-prea, nici foarte-foarte.

La nevoie, se vor forma grupuri pe camere diferite, în care se fixează temperaturi interioare diferite.

 

Diferenţa de temperatură pe verticală

Aceasta este generată de creşterea temperaturii aerului odată cu înălţimea încăperii prin fenomenul de stratificare termică a straturilor de aer.

Din practică, s-a observat că 10% dintre persoanele şezânde, aflate într-o sală în care, temperatura la nivelul capului (care, de regulă, se află la cca. 1,1 m de pardoseală) depăşeşte cu 3,5 0C temperatura la glezne (acestea aflate la cca. 10 cm de pardoseală), se vor plânge de lipsă de confort.

Acesta situaţie apare mai ales în încăperile în care ,vara, exista un exces mare termic, produs de o aglomerare importanta de surse de căldură, ca de ex.: aparatură, oameni, ferestre mari orientate spre sud etc.

 

Curenţii de aer şi temperatura de insuflare

În cazul încăperilor dotate cu aparate de aer condiţionat tip „splituri”, fenomenul producerii curenţilor de aer este cu frecventa mai mare de apariţie.

Cauza: jetul de aer produs de aparat, cu temperaturi „în miez” destul de joase (cca. 4…8 oC), care „se întâlneşte” cu corpul uman imediat după ieşirea din fanta de insuflare.

Evitarea acestei situaţii se poate face prin amplasarea aparatului într-o poziţie optimă, în care corpul uman să se întâlnească cu aerul insuflat numai după ce acesta a parcurs un drum cât mai lung, răsucindu-se practic pe 2-3 laturi ale încăperii.

În acest fel, jetul de aer, "îşi pierde din putere" (îşi micşorează energia cinetică) prin frecarea de pereţi, tavan, mobilier etc.

În nici-un caz nu se va monta aparatul încât jetul: să vă sufle direct în pat, în faţă, în ceafă, în urechi, în ochi, în creştetul capului, peste şale sau în direcţia unui dulap voluminos care să îl devieze spre locurile unde sunteţi aşezaţi Dumneavoastră (mai mult sau mai puţin îmbrăcaţi).

De regulă, după 6-9 m de parcurs, cu 1-2 schimbări de direcţie, jetul îşi pierde capacitatea de a produce senzaţia de curent.

În legătura cu amplasarea aparatelor, pe lângă cele prezentate, sunt de reţinut următoarele:

-       obişnuiţi-vă cu ideea că utilizarea aerului condiţionat vă poate modifica unele obiceiuri;

-       nu lăsaţi ca amplasarea unităţii interioare a splitului să fie făcută la întâmplare (de ex. dacă negustorul spune că montajul este gratis (!) el este interesat să plătească montatorului lungimea minimă de conducte pentru freon, Dvs. trezindu-vă cu o ciudăţenie de "aer condiţionat").

-       modificaţi poziţiile de amplasare a mobilierului pentru a nu împiedica o curgere corectă a aerului; eventual, renunţaţi la anumite obiecte de mobilier, dacă încăperea este supraîncărcată;

-       dacă puteţi, procuraţi echipamente avansate tehnologic [de ex.: cele dotate cu baleiere (măturare) automată a jetului de aer pe orizontală];

-       oricum, decât aer condiţionat cu …curenţi de aer, nesănătoşi, mai bine …lipsă.

 

Sexul şi vârsta

Din punct de vedere medical pot fi luate în considerare următoarele afirmaţii, dacă vom considera că acestea se referă la oameni perfect sănătoşi, cu metabolism normal:

-       nu există diferenţe în percepţia senzaţiei de confort între bărbaţi si femei; însă, faptul că femeile poartă haine mai subţiri, conduce la necesitatea realizării unor temperaturi interioare mai ridicate,

-       nu există percepţii semnificativ diferite ale senzaţiei de confort termic între tineri şi vârstnici; necesitatea menţinerii unor temperaturi interioare diferite ale încăperilor ocupate de aceştia provine din nivelul diferit al activităţilor desfăşurate de ocupanţi, tinerii fiind mai activi, căldură metabolică fiind mai pronunţată.

 

Legioneloza

Părerea conform căreia „split”-urile pot răspândi legioneloza nu se confirmă.

Bacteria legionella se înmulţeşte şi se transmite prin anumite conducte vechi de apă potabilă.

Acest lucru ar fi fost posibil în cazul instalaţiilor de climatizare, de tip vechi, care foloseau apa pentru răcirea aerului.

În ultimii 20-30 de ani răcirea aerului s-a realizat cu baterii de răcire cu freoni, situaţie în care nu se putea produce şi dezvolta aceasta bacterie.

 

Aerul proaspăt

Una din cauzele care produc multe necazuri în cazul echipamentelor de aer condiţionat este lipsa introducerii de aer proaspăt.

Pur şi simplu pentru ca „split”-urile nu furnizează şi aer proaspăt, ci doar îl recirculă pe cel existent în încăpere.

În aceste încăperi aerul proaspăt se introduce prin deschiderea ferestrelor sau, în cazuri mai speciale, prin alte instalaţii special concepute.

În România, în normativul de specialitate se prevede obligativitate asigurării la locul de muncă următoarele debite de aer proaspăt în m3/ oră şi persoană: 15 (încăperi pentru copii sub 12 ani), 25 (nefumători), 35 (fumat moderat), 50 (fumat intens), 75 (fumat foarte intens).

Pentru comparaţie în USA, cel mai mic debit de aer proaspăt obligatoriu de a fi furnizat este de 28,8 m3/h şi persoană; cu 15% mai mult ca la noi; în Comunitatea Europeană: situaţie similară!

 

Filtrarea aerului respirat

Asistam în ultima vreme la o modificare importanta a spaţiului construit în care trăim, fie în locuinţa noastră, fie la locul de muncă.

Exista un adevărat asalt de materii şi materiale noi folosite în acest scop.

Toate acestea plus unele modificări de comportament (de ex.: fumatul excesiv, introducerea animalelor în locuinţe etc.) au mărit semnificativ numărul agenţilor care agresează corpul uman.

Peste toate acestea au apărut şi aparatele de aer condiţionat, care introduc în spaţiul de locuit. pe lângă elementele benefice cunoscute (păstrarea temperaturii şi umidităţii aerului, în anumite limite) un element nou.

Acest element este activarea mişcării aerului în încăpere.

Faţă de habitatul tradiţional autohton (de ex. cel interbelic), în care încăperile aveau înălţimi de peste 3 m, cu suprafeţe (relativ) generoase, ulterior au apărut apartamentele de bloc, cu suprafeţe şi volume de locuit …economice.

Dacă se consideră un living cu un volum de cca. 35 m3 (rămas după scăderea  volumului ocupat de mobilier), dotat cu un aparat de 12000 BTU/h (3,5 kWfrig), atunci la un debit de aer recirculat de cca. 530 m3/h, se constată că, practic, la fiecare 4 minute tot aerul din încăpere a fost trecut prin aparat.

Deci în incintă s-a produs o activare semnificativă a circulaţiei aerului interior.

În aceste condiţii nu este de mirare ca toţi poluanţii, „cuibăriţi” în acest spaţiu, sunt „vânturaţi” şi inhalaţi activ de către ocupanţi încăperilor, în doze mult mai mari decât în cazul încăperilor neclimatizate.

Să recapitulăm câţiva dintre cei mai frecvenţi poluanţi întâlniţi în încăperile noastre: praf, mirosuri, fum de ţigară, păr de animale (în living dar, mai nou, şi în dormitoare), microorganisme (acarieni), igrasie (spori de ciuperci), emisii de ozon (de la aparatura electronică), chimicale (în debarale), produse de ardere, mirosuri (în bucătărie) etc.

Sunt acestea fapte care să conducă la abandonarea utilizării aparatelor de aer condiţionat?

Răspunsul este clar negativ, întrucât evoluţia socială umană, în mediul industrializat, care globalizează activităţile de orice fel, va continua să aglomereze grupurile de oameni în clădiri, de toate tipurile, pentru activităţi concentrate şi intensificate.

Măsurile de luat sunt altele.

Soluţiile corecte trebuie să ţină seama de alte mijloace de acţiune, cum sunt:

-       păstrarea curăţeniei încăperilor trebuie realizată cu alte mijloace decât cele cu care ne-au obişnuit bunicile şi, uneori, chiar mamele noastre,

-       ventilarea corectă a încăperilor, adică evacuarea aerului viciat din încăpere şi înlocuirea acestuia cu aer proaspăt,

-       filtrarea corectă şi completă atât a aerului recirculat cât şi a celui proaspăt,

-       limitarea sau eliminarea poluanţilor incintelor prin evitarea surselor acestora (de ex. renunţarea la mochete în camerele aglomerate, evitarea lacurilor şi vopselelor cu emanaţii toxice etc.),

-       realizarea unor circulaţii de aer mai atent studiate în încăperi (pentru evitarea curenţilor şi a salturilor zonale de temperatură etc.),

-       întreţinerea consecventă a instalaţiilor şi echipamentelor, în special în privinţa curăţării sau înlocuirii filtrelor la timp,

-       evitarea utilizării echipamentelor de aer condiţionat de slaba calitate, incomplete,

-       realizarea instalaţiilor de ventilare-climatizare de către profesionişti atestaţi şi confirmaţi în meserie de lucrări anterioare reuşite,

-       păstrarea calităţii aerului exterior prin nepoluarea acestuia, ca unică sursă de aer curat pentru a fi introdus în clădiri.

Informaţiile actuale, pe care le avem în domeniul ventilării reşedinţelor sau birourilor, confirmă necesitatea realizării până la patru trepte de filtrare şi purificare a aerului exterior introdus sau recirculat în încăperi, astfel:

-       prefiltrarea mecanică, pentru reţinerea particulelor mai mari de 25 de microni,

-       filtrarea mecanică pentru reţinerea particulelor cuprinse între 10 şi 25 de microni,

-       trecerea prin raze ultraviolete, pentru distrugerea bio-aerosolilor şi

-       generarea de oxidare foto-catalitică cu ultraviolete, pentru distrugerea amestecurilor volatile organice.

Desigur preţul plătit pentru asemenea instalaţii este pe măsură.

Viitorul ne arată deja că nu se va putea renunţa la aerul condiţionat, decât în cazuri excepţionale.

 

În loc de concluzie

În ultimii ani, pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii s-a încheiat un studiu, etapizat timp de mai mulţi ani.

Au fost comparate (strict medical şi nu numai) calitatea şi durata de viaţă a două comunităţi: una în care componenţii au avut în case instalaţii de aer condiţionat şi alta care oamenii au trăit …fără.

Rezultatul a fost semnificativ, dar nu neaşteptat: prima comunitate a avut în mod substanţial mai mulţi oameni longevivi şi mai sănătoşi.

Articol publicat în Revista UTIL, Anul IV, nr. 10 / 2006

<<< înapoi